miercuri, 18 aprilie 2012

Florin Ianovici – Matematica lui Dumnezeu

                            Florin Ianovici

 de Mina Ianovici
DESPRE VISARE
Mă-ndepărtez de amăgire
Şi în visare nu mai cad.
Mai bună-i vrabia din mână,
Decât păunul de pe gard.
Nu mai compar viaţa cu visul,
Fiindcă am observat capcana.
Întind şi eu spre viaţă mâna,
Iar dup-aceea închid palma.
Spun „mulţumesc” la ce-am primit.
Nu mă mai uit în jurul meu.
Mă las şi de psihanaliză,
Prefer ce spune Dumnezeu.
Dacă nu-i rău, atunci e bine,
Nu îmi complic mintea prea tare.
Şi-aşa cum am mai spus ´nainte:
O las încolo de visare.
Notite din Predica, 25 Februarie 2012:
  • Aduceti-va aminte cand a-ti venit aici si n-ati stiut limba, cu frica… Si uitati-va la voi acuma… frumosi, calcati cu masini in parcare, o casa… traiti bine, nu puteti sa spuneti ca traiti rau. Vreau sa va spun pentru ce v-ati imbogatit. Daca noi nu ne-am imbogatit pentru cer, atunci toate lucrurile acestea sunt o mare pierdere pentru ca nu socot ca e nimic mai trist pe pamantul acesta decat sa fi bataia de joc a Satanei. Satana vrea sa fi inmormantat in costum Armani, pantofi de lac si vata in nas. Am vazut sicrie, care cu valoarea acelor sicrie putea-i sa hranesti orfelinatul meu o luna. Pana la urma daca stai si te gandesti, toate lucrurile pe care noi le adunam nu ne spune decat un singur lucru: Avem o matematica ciudata; cica socotim prost si nu o sa ne iasa socoteala la sfarsit de cale.
  • La 75 de ani, degeaba iti ve fi dorit tu sa evanghelizezi sate din Romania pentru ca nu o sa te mai tina picioarele. Daca la 20 de ani stai cu calculatorul in brate si crezi ca asta-i viata, nu pot sa spun decat un singur lucru: Tu ai o matematica ciudata
Ideea pe care Dumnezeu vrea sa ne transmita este ca intr-un mod ciudat Dumnezeu ne vrea cu picioarele pe pamant si in acelasi fel ciudat, Dumnezeu ne vrea cu inima la cer. Pentru ca la sfarsit de viata, cand numeri iti dai seama ce proasta matematica ai invatat pe pamantul acesta. Spunea Nicolaie Iorga ca in viata risipim ani si la moarte cersim clipe. O ciudata matematica avem in viata noastra pentru ca intotdeauna invatam sa pretuim lucrurile cand nu le mai avem. De multe ori in viata ne dam seama ca ar trebui sa procedam diferit de ceea ce noi am ales, insa din nefericire nu mai avem cu ce sa facem.
La 75 de ani, degeaba iti ve fi dorit tu sa evanghelizezi sate din Romania pentru ca nu o sa te mai tina picioarele. Daca la 20 de ani stai cu calculatorul in brate si crezi ca asta-i viata, nu pot sa spun decat un singur lucru: Tu ai o matematica ciudata. Vreau sa va vorbesc cinstit pentru ca nu stiu altfel. A-ti venit aici (in Italia) ca sa faceti bani, sa nu imi spuneti ca pe voi v-a trimis Dumnezeu. Prea putini dintre voi a-ti fost trimisi de Dumnezeu. V-au fugarit necazurile de acasa si greutatile si v-a fugarit criza de speranta. A-ti venit in Italia pentru ca a-ti dorit sa aveti o viata mai buna si nu-i nimic gresit in faptul de a avea o viata mai buna
Dar, pe pamantul acesta, cu varsta, ar trebui sa intelegem ca rostul cu care noi traim nu este doar sa mancam, sa dormim si sa ne trezim a doua dimineata cu alte frici si ingrijorari in suflet. Ar trebui sa traim pe acest pamant un scop mai nobil si un scop mai inalt. Vreau sa va spun un lucru important care il tin in inima mea de multa vreme. Am avut o perioada in viata mea, cam la doi ani de zile, cand mi-a parut rau ca m-am facut Pastor. Am vrut sa plec din Biserica si sa nu mai raman Pastor pentru ca mi s-a parut foarte greu, si de a face fata multor lucruri la care nu m-am asteptat.
O sa aveti impresia ca poate Dumnezeu mi-a vorbit intr-un vis sau ca mi-a trimis un inger din cer sau ca am avut o revelatie de am ramas in continuare Pastor. Vreau sa va spun ca nici una din astea nu s-au intamplat. Rareori ma viziteaza pe mine Dumnezeu si rareori am de la Dumnezeu un vis. Rareori am vazut ingerii lui Dumnezeu in jurul meu si de cele mai multe ori ceea ce vad nu imi place. Dar in biserica unde am fost pastor am aflat un lucru. Am aflat ca o familie, foarte suparata pe mine din alta biserica m-au vorbit de rau in chip si fel. Ba inca am aflat exact ce spusesera despre mine, lucruri care in parte, cele mai multe zic eu, nu erau drepte. Daca as fi aflat eu povestea aceasta la amaraciunea care am avut deja, sa se mai fi adaugat alta,  as fi spus: Nu merita sa slujesti oamenilor, chiar nu merita. Este inutil. Omul nu se poate schimba, numai Dumnezeu din cer poate sa faca.
La un moment dat am aflat un lucru, ca o sora de la noi din biserica, o tanara s-a ridicat si i-a infruntat pe cei doi si i-a spus: Eu nu va dau voie sa vorbiti asa despre omul acesta pe care eu il iubesc pentru ca este un om al lui Dumnezeu. A zis: Voi nu-l cunoasteti si ceea ce vorbiti voi, vorbiti aflat de la unii, de la altii, dar eu vreau sa va spun ca eu il cunosc indeaproape, am fost cu el in nenumarate locuri si  si el e un om al lui Dumnezeu. Tanara aceasta a riscat sa isi piarda locul de munca pentru ca acesti doi erau sefii ei. I-a infruntat si a zis: Nu-mi pasa daca daca astazi voi lua ultimul salariu dar eu vreau sa va spun adevarul. Eu il pretuiesc pe omul acesta si el este pastorul bisericii noastre. Cind am auzit lucrul acesta parca m-am scuturat de toata oboseala si de toata deznadejdea ce a pus stapanire pe mine si am zis: Merita sa merg inainte.
Matematica lui Dumnezeu ne va arata lucrurile pe care  vreau sa vi le spun in aceasta seara: Daca 2000 de km ai de mers in viata si n-ai gasit ce ai asteptat, daca o mare revarsare a Duhului Sfant te-a dus sa vorbesti unei multimi alcatuite dintr-un om, ci nu din multimi nenumarate, sa nu fi dezamagit niciodata.
Ti-a dat Dumnezeu ochi albastri si par blond, ti-a dat Dumnezeu bani si resurse, te-ai nascut intr-o familie buna dar ce-ai facut cu viata ta? Pana la urma care este rostul pentru care tu traiesti? Inalt, destept si in iad. E ca si baiatul acela care a pus acel anunt la mica publicitate la anunt matrimonial:  Sunt un tanar 1.85 m cu ochi albastrii, atletic. Sunt manager la masina sport. Sunt un om realizat si nu doresc nimic, doar vreau sa ma laud. Asta scria in ziar. Nu vi se pare, intr-un fel ciudat, ca radem de noi? Aduceti-va aminte cand a-ti venit aici si n-ati stiut limba, cu frica… Si uitati-va la voi acuma… frumosi, calcati cu masini in parcare, o casa… traiti bine, nu puteti sa spuneti ca traiti rau. Vreau sa va spun pentru ce v-ati imbogatit.Daca noi nu ne-am imbogatit pentru cer, atunci toate lucrurile acestea sunt o mare pierdere pentru ca nu socot ca e nimic mai trist pe pamantul acesta decat sa fi bataia de joc a Satanei. Satana vrea sa fi inmormantat in costum Armani. Pantofi de lac si vata in nas.
Am vazut sicrie, care cu valoarea acelor sicrie putea-i sa hranesti orfelinatul meu o luna. Pana la urma daca stai si te gandesti, toate lucrurile pe care noi le adunam nu ne spune decat un singur lucru: Avem o matematica ciudata; cica socotim prost si nu o sa ne iasa socoteala la sfarsit de cale. Biblia spune ca trebuie sa ne imbogatim fata de Dumnezeu.
In Evanghelia dupa Matei ni se spune ca Domnul Isus a primit o veste si spune ca vestea care a primit-o a fost teribila. A primit vestea ca prietenul lui si omul despre care a afirmat ca din femeie n-a fost nascut un om mai mare, si a carui nume a fost Ioan botezatorul, a fost ucis. Daca Ioan botezatorul ar fi murit intr-un mod oarecare poate nu as fi fost mirat. Dar pentru ca Ioan botezatorul a murit in cel mai ciudat mod – pentru ca o fata, Salomea, a dansat si niste oameni pe jumatate beti s-au uitat la dansul acesta si apoi acest Irod i-a zis: Cere-mi ce vrei. Si mama ei a zis: vreau sa fie adus capul pe tava. O moarte a unui sfant. Vestea aceasta este suficient de cutremuratoare ca sa dea peste cap toate socotelile pe care noi le facem pe pamantul acesta.
Stiti care a fost reactia Domnului Isus Hristos? A zis ca a dorit sa treaca pe partea cealalta cu corabia, sa se duca intr-un loc pustiu. Intotdeauna in viata cand vin asemenea vesti, tendinta naturala pe care o ai este sa te izolezi, este sa spui: Nu mai vreau sa stiu de nimeni. M-a parasit prietenul, nu ma iubeste sotul, nu mai imi ies in viata aceasta socotelile, ma simt atat de deznadajduit si tendinta naturala este sa te izolezi. Nu mai zambesti, te retragi intr-un colt, iti plangi de mila, stai acolo si nu te mai ridici. Incetul cu incetul Satana incepe sa creioneze in jurul tau un gard de beton.
Atati oameni deznadajduiti si amarati am vazut pe pamantul acesta pentru ca le-au fost refuzat un vis pamantesc si si-au pierdut multi dintre noi busola si au ajuns sa fie atat de slabi in sufletul lor ca nici nu isi mai dau seama daca e Luni sau Marti. Da, viata ne refuza o multime de lucruri si iti spun ca din ceea ce visezi, prea putin o sa-ti iasa. E posibil sa va spun ca deznadejdea si dezamagirea vor fi poate cu noi toata viata. Multe dintre visele pe care le ai nu se vor realiza. Dar vreau sa iti spun un lucru, visele care nu se vor realiza sunt prea legate de pamant. Visam numai cu privirea in jos si niciodata cu privirea in sus. Totdeauna visam sa avem din punct de vedere cantitativ si prea putin ne intereseaza daca noi am strans lucruri de calitate in jurul nostru.
Isus Hristos s-a dus la o parte si a vrut sa stea in singuratatea aceea si sa planga pentru verisorul Lui, omul lui Dumnezeu. Ai pierderi? Si eu am pierderi. O multime de lucruri pe pamantul acesta nu mi-au iesit si nu o sa-mi iasa. Sunt constient de lucrul acesta. In timpul cand Isus Hristos a vrut sa mearga la o parte o multime de oameni L-au inconjurat si au zis: Avem nevoie de Tine, Hristoase. Avem nevoie de cuvintele Tale pentru ca nu mai stim incotro sa plecam. Avem nevoie de mana Ta care sa ne mangaie. Avem nevoie de Tine, Tu care esti lumina care a rasarit.  Tu nu te poti ascunde si sa stai intr-un colt. N-ai dreptul tu in care Isus a pus o lumina sa te ascunzi in intuneric si sa stai deoparte si sa plangi pentru ca visul tau nu a fost realizat in viata.
Va trebui in viata aceasta sa te intrebi: Citi oameni ai adunat? Aceasta este singura matematica care are valoare.
Published  by 

Binecuvantarea sau Blestem de Derek Prince